Marea Resetare și Forumul Economic Mondial
Un șantier în văzul tuturor nu este o conspirație ci domiciliul de mâine, mai ales dacă arhitecții nu se mulțumesc cu un teren viran la periferie și demolează în centru.
Pentru început două aspecte definitorii legate de Marea Resetare:
Ce este? O inițiativă economică și politică la nivel global urmărind substituirea democrației cu o oligarhie transnațională. Subliniez faptul că nu funcționează în regim de cabală sau conspirație ferită de ochii lumii. Este un efort public și bine mediatizat.
Cine sunt promotorii și susținătorii? La nivel instituțional Forumul Economic Mondial, Organizația Națiunilor Unite, Uniunea Europeană. La nivel individual politicieni, bancheri, economiști, oameni de afaceri, cadre guvernamentale, cadre universitare, vedete. De exemplu Bill Clinton, Bill Gates, Tony Blair, Bono, Justin Trudeau, Ursula von der Leyen, Federica Mogherini (fostă înalt reprezentant pentru politica externă și politica de securitate a Uniunii Europene, echivalent cu funcția de ministru de externe), Christine Lagarde (președintă a Băncii Europene Centrale, principala instituție responsabilă de politica monetară a Uniunii Europene), Sheryl Sandberg (director executiv la Facebook), Christiana Figueres (secretar executiv al convenției cadru pentru schimbări climatice la ONU), Meg Whitman (președintă la Hewlett Packard), Joseph Stiglitz (economist), Mark Carney (guvernator al băncii naționale canadiene între 2008-2013 și guvernator al băncii naționale a Angliei între 2013-2020) și lista continuă. Marea majoritate sunt oameni de vârf în profesiile lor, influenți și bogați.
Klaus Schwab, acum în vârstă de 83 ani, este fondatorul Forumului Economic Mondial, inițial numit Forumul de Management European1. În 1961 a absolvit Institutul Federal Elvețian de Tehnologie din Zurich, cu diploma de inginer mecanic. Ulterior a obținut un doctorat în economie de la universitatea din Fribourg și a absolvit un masterat în administrație publică de la școala de guvernanță John F. Kennedy din cadrul universității Harvard.
Schimbările climatice și inadecvarea capitalismului actual sunt două teme recurente în discursul lui Schwab și al discipolilor săi. Primele reprezintă o simplă redenumire a mai vechii încălziri globale presupus catastrofice și ar fi cauzate de om prin intermediul capitalismului. Forumul Economic Mondial propovăduiește ferm această viziune, dar o transpunere vizuală a datelor NASA arată cât de limitată a fost de fapt variația temperaturilor între 1880-2013.
Capitalismul actual nu este numai generator de instabilitate climatică, s-a perimat demult: „Același sistem economic care a creat atât de multă prosperitate în epoca de aur a capitalismului american, în anii 1950 și 1960, creează acum inegalități și schimbări climatice.”2 Însă capitalismul a creat prosperitate și după anii 1960. Graficul următor ilustrează creșterea constantă a produsului intern brut global din 1960 până în prezent (cu excepția anilor 2009 și 2020), atât de sine stătător cât și pe cap de locuitor.
Cotizația anuală de membru al Forumului Economic Mondial este cuprinsă între 60.000 – 600.000 de franci elvețieni, iar prețul unui bilet de participare la conferința de la Davos se ridică la 25.000 franci elvețieni. Aceste sume nu sunt un impediment. Lista de invitați a anului 2018 a cuprins 12 miliardari iar în 2020 au fost 119, cu o avere colectivă de aproximativ 500 miliarde dolari americani, ridicându-se astfel la o valoare de peste două ori mai mare decât produsul intern brut al României în același an (248,72 miliarde dolari americani, conform Băncii Mondiale). Un raport publicat de FEM în aceeași perioadă semnala faptul că inegalitatea globală este pe cale de înrăutățire ca urmare a schimbărilor tehnologice rapide, iar soluția constă în măsuri rapide de atenuare din partea guvernelor și liderilor de afaceri.
Forumul și Uniunea Europeană cooperează strâns și au în comun o serie de obiective majore. Funcționari de rang înalt ai UE au participat la reuniunile de la Davos, printre care Ursula von der Leyen, Federica Mogherini și Christine Lagarde. Doi cancelari germani, Angela Merkel și Olaf Schulz, s-au adresat invitaților de la Davos în 2021 și 2022. Site-ul web al Forumului găzduiește o serie de articole scrise pentru Forum de funcționari înalți și experți ai Uniunii, precum Ursula von der Leyen, Roberto Ridolfi, Maros Sefcovic și Miroslav Lajčák.
Printre inițiativele comune se numără:
Planul comun de acțiune, inaugurat în 2020, pentru mobilizarea întreprinderilor europene în direcția conformării la inițiativa Green Deal a UE, cu scopul reducerii substanțiale a emisiilor cu efect de seră până în 2030 și eliminării lor aproape complete până în 2050.
Inițiativa comună „De la fermă la furculiță”. Forumul a promovat-o într-un raport din 2014, iar Uniunea a lansat-o în 2020: „Trebuie să restructurăm sistemele de alimentație, care în prezent reprezintă aproape o treime din emisiile globale de gaze cu efect de seră, consumă cantități mari de resurse naturale, duc la pierderea biodiversității și au un impact negativ asupra sănătății… Noi tehnologii și descoperiri științifice, combinate cu creșterea gradului de conștientizare a publicului și a cererii de alimente durabile, vor aduce beneficii tuturor părților interesate.” În termeni simpli înseamnă obligarea fermierilor de a cultiva largi cantități de plante manipulate genetic. Motivația constă în reducerea folosirii pesticidelor. Raport al FME din 2018: „Tehnologiile de editare genetică, cum ar fi CRISPR-Cas, ar putea oferi o modalitate de a obține îmbunătățiri cu mai multe trăsături, producând o schimbare treptată a productivității, îmbunătățind în același timp rezistența la secetă și conținutul nutrițional al alimentelor.” Bayer, BASF și Syngenta (deținută de ChemChina, o companie de stat chineză) sunt trei mari firme de cercetare în domeniul biotehnologiei și al organismelor modificate genetic care fac un lobby puternic pe lângă Forum și UE. Uniunea intenționează să modifice propria legislație din 2001, care punea restricții considerabile asupra organismelor modificate genetic.
Insectele ca aliment pentru oameni. Forumul le-a recomandat călduros în articolul „Trebuie să acordăm insectelor rolul pe care îl merită în sistemul nostru alimentar”, iar Uniunea a aprobat deja lăcusta și viermele de făină ca alimente recomandate. Justificarea: populația lumii va crește la 9,7 miliarde până în 2050, iar terenurile arabile din lume nu vor mai putea satisface nevoile alimentare. O viitoare criză poate fi însă evitată prin introducerea crescătoriilor de insecte aprobate pentru consum uman. Insectele sunt o bună sursă de proteine, un ingredient sănătos și mult mai eficient de crescut, necesitând mai puțină apă și teren decât creșterea de animale și cu emisii reduse de dioxid de carbon și metan. Să nu vă închipuiți însă că la Davos se vor servi vreodată gustări nutritive cu larve în aspic.
Atât Forumul cât și Uniunea au îmbrățișat termenul woke numit „intersecționalitate”. Forumul îl listează drept ingredient principal al unei guvernări responsabile, iar Uniunea l-a inclus în strategia egalității de gen pentru perioada 2020-2025. Intersecționalitatea este un termen important în cadrul teoriei critice de rasă și inventat în 1989 de activista și profesoara universitară Kimberlé Crenshaw. Se referă la sisteme interconectate de oprimare, cum ar fi oprimarea rasială, etnică, de clasă, sexuală și de orice alt fel. O singură persoană poate fi astfel oprimată din numeroase puncte de vedere și cu varii intensități; acest lucru permite stabilirea gradului general de oprimare și dacă cineva este mai oprimat decât altcineva. Există și un program online care calculează coeficientul de oprimat. Eu am obținut un scor de 12, ceea ce înseamnă că sunt mai privilegiat decât restul de 88%.
Faptul că acest Forum reprezintă o platformă a celor puternici și bogați nu este neapărat reproșabil, sau un defect. Interesul față de starea celor neprivilegiați ar putea fi lăudabil, cu condiția ca preocupările și perspectivele lor reale să fie auzite de la tribuna vorbitorilor și luate în seamă de către decidenți. Așa ceva ar presupune diversitate reală (nu doar clamată) și democrație internă, dar nu este cazul. Forumul deplânge în rapoarte inegalitățile din lume, dar pe dinăuntru nu se consideră egal cu restul lumii. Utilitatea nefericirii altora se rezumă la funcția de mizanscenă pentru o paradă de remedii disprețuitoare. Sunt oare cetățenii occidentali de acord cu un cost al vieții mai scump pentru răscumpărarea păcatelor climatice, să trăiască mai înghesuiți de dragul unei „sustenabilități” umilitoare și de dragul unei „diversități” sinucigașe să accepte necondiționat migranți care nu se asimilează? Pot oare amărâții lumii să aspire la emancipare, să își depășească starea economică și socială mizeră prin stimularea resentimentelor și inculcarea unei mentalități de îndreptățire la ceea ce nu au contribuit?
Modelul economic îndrăgit de Forumul Economic Mondial nu este de factură socialistă sau comunistă, în care o mare parte sau totalitatea mijloacelor de producție aparțin statului. Forumul este o instituție capitalistă, dar de un soi aparte. Capitalismul propovăduit de Forum se numește „capitalism al părților interesate”, sau „stakeholder capitalism”. Există multe părți interesate: proprietari, investitori, angajați, clienți și societatea în general. Ideea nu este nouă. „Corporația modernă și proprietatea privată”, o carte publicată în 1932 de economiștii Adolf A. Berle și Gardiner C. Means, popularizează acest sistem de conducere și administrare în care administratorii unei firme echilibrează cererile diverselor părți interesate și țin cont de binele public. Este un concept atotcuprinzător care sună atrăgător în teorie, dar în realitate generează contradicții și blocaje. Stabilirea priorităților devine greoaie și inconcludentă, este afectată calitatea produselor sau serviciilor oferite și sunt transmise mesaje contradictorii în ce privește adevărata identitate a unei corporații. Acest model a fost popular în SUA timp de patru decenii, până când Milton Friedman a scos în evidență confuziile generate de capitalismul părților interesate, afirmând că orice lider de afaceri care nu își stabilește drept prioritate rentabilitatea financiară și valoarea generată pentru deținătorii de acțiuni este o „marionetă involuntară a forțelor intelectuale care au subminat baza unei societăți libere în ultimele decenii”.
Asemănarea dintre capitalismul părților interesate în varianta Forumului Economic Mondial și corporatismul fascist nu poate fi ignorată. „Fascismul ar trebui să fie mai degrabă numit corporatism, deoarece înseamnă împreunarea dintre puterea statului și puterea corporatistă”. Este un citat apocrif atribuit lui Mussolini, dar corect în esență: corporatismul fascist reprezintă simbioza dintre unitățile de producție și entitatea ideologică dominantă la nivel național. Corporativismo este teoria și practica organizării societății în „corporații” subordonate statului. Muncitorii și patronii se organizează în bresle profesionale servind ca organe de reprezentare politică și în mare măsură controlând persoanele și activitățile din propria jurisdicție. Statul corporatist instaurat în Italia fascistă a reflectat mai degrabă voința dictatorului Benito Mussolini decât interesele mediate ale diverselor grupuri economice.
Modelul preferat de Forum presupune de asemenea subordonarea economiei unei instanțe ideologice superioare, dar de această dată de natură supranațională. Apropierea dintre Forum și Uniunea Europeană poate fi pusă și pe seama faptului că Uniunea a devenit o entitate suprastatală care coordonează și controlează toate aspectele economice și sociale ale „corporațiilor” naționale subordonate. Forumul funcționează ca un laborator de idei pentru Uniune, iar Uniunea le aplică. În acest fel, printr-un intermediar, reușește Forumul să se sustragă oricărui fel de validare democratică.
În final două reportaje video, primul despre politicieni formați de Forum și ajunși în diverse guverne din lume, iar al doilea despre un handicap major în ce privește monopolul urmărit de Forum.
BIBLIOGRAFIE
O economie superioară este posibilă, dar pentru aceasta trebuie să reimaginăm capitalismul – Klaus Schwab, revista Time
Acum e momentul pentru o ‘mare resetare’ – Klaus Schwab, articol găzduit de platforma World Economic Forum
COVID-19: Marea Resetare – cartea lui Klaus Schwab
FME a fost înființat în 1971 și redenumit FEM în 1987.
Klaus Schwab, O economie superioară este posibilă, dar pentru aceasta trebuie să reimaginăm capitalismul – revista Time