TRADUCERE - Sașiin Pană Mică, o identitate trucată
Recent s-a năruit și mitul celei care a apărut la premiul Oscar în locul lui Marlon Brando și s-a prezentat drept apaș oprimat. Impostura este o specialitate progresistă.
Poate că nu îi știți numele, dar poate ați vizionat în schimb înregistrarea video care a făcut-o celebră. În 1973 actrița și activista Sacheen Littlefeather, îmbrăcată într-o rochie din piele de căprioară, a urcat pe scenă la premiile Oscar în locul lui Marlon Brando după ce a fost premiat pentru rolul lui Vito Corleone din „Nașul”. Revendicându-se drept nativă a unui trib de apași, ea a vorbit elocvent, pe un fundal de huiduieli, despre maltratarea indienilor americani de către industria filmului și nu numai.
Consecințele au fost rapide și dure.
Prezentatorii au ridiculizat-o în timpul emisiunii. Ea le-a spus reporterilor că John Wayne a trebuit să fie reținut de șase agenți de securitate pentru a-l împiedica să năvălească pe scenă și să o agreseze. În interviurile înregistrate anul acesta la Academia de Arte și Științe Cinematografice, cu puțin timp înainte de moarte, Littlefeather a declarat că apariția pe scenă în acea noapte a dus la trecerea ei pe lista neagră a industriei de divertisment.
Pe măsură ce au trecut deceniile demnitatea calmă cu care s-a purtat în acea noapte, ușor de vizionat pe Youtube, a cucerit mulți critici. Iar interviurile pe care le-a acordat în anii care au trecut, descriind o copilărie de sărăcie într-o baracă unde ea și mama ei albă au fost victime ale abuzului domestic și violenței din partea tatălui apaș și indian Yaqui, au făcut ca povestea ei să fie receptată cu înțelegere și compasiune. Ca atare ea s-a bucurat de un sprijin public incredibil când s-a anunțat, cu câteva luni în urmă, că Academia îi va cere în sfârșit scuze după aproape 50 de ani.
Moartea „activistei și actriței apașe”, așa cum a fost descrisă în necrologul din New York Times la începutul acestei luni și în mii de articole de-a lungul anilor, a fost deplânsă pe scară largă și în mod necritic.
Într-unul din ultimele sale interviuri Littlefeather a spus, pentru San Francisco Chronicle, că ea a urcat pe scenă la premiile Oscar „ca să vorbesc din inimă, nu pentru mine, ca femeie indiană, ci pentru noi toți, pentru toți indienii… trebuia să rostesc adevărul. Indiferent dacă urma să fie acceptat sau nu, adevărul trebuia rostit în numele oamenilor nativi.”
Însă Littlefeather nu a spus adevărul în acea noapte. Aceasta deoarece, potrivit surorilor ei biologice Rosalind Cruz și Trudy Orlandi, Littlefeather nu este deloc o amerindiană nativă.
„Este o minciună”, mi-a spus Orlandi într-un interviu exclusiv. „Tatăl meu era cine era. Familia lui a venit din Mexic. Și tatăl meu s-a născut în Oxnard.”
„Este o fraudă”, a fost de acord Cruz. „Este un lucru oribil față de moștenirea oamenilor tribali. Și este pur și simplu… insultător față de părinții mei.”
Ambele surori au afirmat, în interviuri separate, că ele nu cunosc niciun fel de strămoși amerindieni în arborele lor genealogic. Ele se identifică drept „spaniole” din partea tatălui și au insistat asupra faptului că familia lor nu are pretenții la vreo identitate tribală.
„Vreau să spun, nu ești o prințesă mexican-americană”, a spus Orlandi despre preluarea unei identități frauduloase de către sora ei. „Vei fi o prințesă amerindiană. În mintea ei era mai prestigios să fii un indian american decât hispanic.”
Surorile m-au contactat să-mi spună povestea lor deoarece de un timp lucrez la o listă publică de „pretinși indieni” – persoane non-native pe care eu sau alți nativi americani le suspectăm sau despre care avem dovezi că și-au fabricat identitățile de amerindieni pentru a se căpătui într-un fel sau altul. Littlefeather se număra printre aceștia.
Am întocmit lista în ianuarie 2021, după ce New York Times a publicat un articol de opinie al Claudiei Lawrence care semnala nominalizarea deputatei Deb Haaland, Democrat din New Mexico și membru al tribului Laguna Pueblo, pentru funcția de ministru de interne. Lawrence și-a însușit în mod abuziv identitatea tribală a soțului ei decedat și, imitând imitând perspectiva unei femei native, a vorbit de sus unei femei chiar native și propusă în premieră pentru o funcție de vârf. Mi s-a părut enervant și am început să alcătuiesc o listă pe care generații de nativi au inițiat-o încă din anii 1960 pentru a demasca fraudele etnice.
Littlefeather mi-a atras atenția.
Pretenția ei de apartenență la „apașii muntelui alb” (White Mountain Apache), un trib din Arizona recunoscut la nivel federal, cu politici oficiale de ținere a evidenței și o lungă istorie de izolare față de colonialismul spaniol, a fost deosebit de curioasă. Littlefeather s-a născut în anul 1946, în Salinas, orașul natal al lui John Steinbeck, autorul romanului „Fructele mâniei”, sub numele Marie Louise Cruz. Părinții ei au fost Manuel Ybarra Cruz și Geroldine Barnitz. Analiza mea a arborelui genealogic din partea tatălui, de unde ea și-a revendicat moștenirea amerindiană, nu a găsit nicio legătură documentată între familia sa extinsă și vreo națiune de nativi americani existenți în Statele Unite.
În schimb am găsit evidențe documentare în Mexic, începând din 1850. Înregistrările de căsătorie și botez nu plasează familiile Cruz sau Ybarra lângă teritoriul White Mountain Apache din Arizona – și nici lângă comunitățile Yaqui din Mexic. Linia Cruz provine în schimb dintr-un sat care face acum parte din Mexico City. Registrele de botez catolice din Mexic și carnetele de înregistrare eliberate bărbaților din clanul Ybarra de armata americană în primul și al doilea război mondial plasează rudele îndepărtate în zona tribală Pima/O’odham (fostul Papago) din Sonora, Mexic. Cu toate acestea Brian Haley, un cercetător al triburilor din California și Sonora, mi-a spus că acestea sunt comunități în care membrii tribali ar fi fost o minoritate distinctă.
Toți verii, mătușile străbunilor, unchii și bunicii familiei care se întorc în jurul anului 1880 (când strămoșii lor direcți au trecut granița din Mexic) s-au identificat ca fiind albi, caucazieni și mexicani în documentele legale cheie din Statele Unite. Niciuna dintre rudele lor nu s-a căsătorit cu cineva care s-a identificat ca nativ american sau indian american. Toți soții lor s-au identificat, de asemenea, ca fiind albi, caucazieni sau mexicani. Oficialii tribalului White Mountain Apache cu care am vorbit mi-au spus că nu au găsit nicio înregistrare despre nici Littlefeather, nici membrii familiei ei, vii sau morți, să fie înscriși în White Mountain Apache.
O recenzie a cinci decenii de rapoarte din presă despre Littlefeather arată că pretențiile ei de afiliere cu White Mountain Apache au început după ce a fost studentă la universitatea San Jose State, la sfârșitul anilor 1960, când instituțiile locale de știri din Bay Area urmăreau cariera ei de model în plină dezvoltare. Oakland Tribune a publicat o fotografie cu ea pe 14 ianuarie 1971 și a identificat-o drept Sacheen Littlefeather. Câteva zile mai târziu KRON News a filmat un scurt videoclip de modeling în care ea apare îmbrăcată în haine de inspirație amerindiană. Iar pe 28 martie 1971 San Francisco Examiner a prezentat o fotografie cu ea cu Cheri Nordwall, o activistă Ojibwe/Șoșone, unde Littlefeather este descrisă ca „White Mountain Apache”. În deceniile care au urmat ea a pretins că este de și origine Yaqui. Există un trib Pascua Yaqui recunoscut la nivel federal în Arizona, dar ea nu s-a revendicat niciodată de la acel trib în mod specific.
Cruz și Orlandi mi-au spus că familia lor nu a revendicat niciodată această moștenire. După ce a auzit poveștile surorii ei, Cruz a verificat cu autoritățile din partea White Mountain Apache pentru a stabili dacă Sacheen sau altcineva din familie a fost membru al tribului. Ea spune că nu au fost găsite acte de înscriere. Surorile mai susțin că poveștile lui Littlefeather despre copilăria și adolescența petrecute într-o familie săracă și violentă au fost de asemenea neadevărate.
Pe 6 decembrie 1974 Berkeley Gazette a citat-o pe Littlefeather autonumindu-se „o indiană urbană”.
„Nu am văzut o rezervație până la 17 ani”, a spus ea. „Locuiam într-o baracă în Salinas, California. Îmi amintesc de ziua în care ni s-a instalat o toaletă, i-am adus copiii din cartier și le-am arătat.”
„Acest lucru mă enervează”, a reacționat sora ei Orlandi când a aflat despre această declarație. „Casa noastră avea o toaletă… Și nu era o baracă, am fotografii. Bineînțeles că aveam toaletă.”
Ambele surori insistă că scopul principal al mărturiei lor este să restabilească adevărul despre părinții lor, pe care i-au descris ca oameni buni, muncitori și grijulii.
Amândouă au insistat asupra faptului că Littlefeather a falsificat povestea de viață a tatălui lor, care nu seamănă deloc cu personajul descris drept un apaș alcoolic violent care le-a terorizat pe fete și pe mama lor albă.
„Tatăl meu era surd, și-a pierdut auzul la 9 ani din cauza meningitei”, a spus Cruz. „S-a născut în sărăcie. George Cruz, tatăl lui, a fost într-adevăr un alcoolic violent și obișnuia să-l bată. Când era mic a trecut prin diverse case de plasament și familii care l-au înfiat. Dar sora mea Sacheen i-a atribuit biografia tatălui nostru.”
Într-un interviu separat Orlandi a fost de acord: „Tatăl tatălui meu, George, a fost alcoolicul. Tatăl meu nu a băut niciodată. Tatăl meu nu a fumat niciodată. Și știți, ea l-a atacat și a spus că tatăl meu era bolnav mintal. Tatăl meu nu a fost bolnav mintal.”
În ce privește afirmațiile lui Littlefeather conform cărora ar fi fost luată de la părinții „bolnavi mintal” la vârsta de trei ani și „îngrijită” de bunicii ei albi, Orlandi a remarcat: „Casa lor era chiar alături. Ne despărțeau câțiva pași, eram vecini.”
Când a fost întrebată cum a ajuns sora lor, poreclită „Deb” în copilărie, să adopte numele ei „indian”, Orlandi și-a adus aminte de felul în care ea și surorile își confecționau îmbrăcămintea pe vremea când erau înscrise în organizația de tineret 4-H. Ața și panglica erau fabricate de o companie numită Sasheen Ribbon Co. Orlandi bănuiește că aceasta a fost inspirația pentru „Sacheen”.
Littlefeather în schimb a susținut că numele i-a fost acordat de un membru al Națiunii Navajo (cel mai mare trib din Statele Unite, situat în Utah, Arizona și New Mexico) la Alcatraz. În 1969 activiști indieni americani au preluat insula și, deoarece era o proprietate federală scoasă din uz, au cerut să le fie dată lor în folosință, invocând tratate mai vechi încheiate cu statul federal. Littlefeather susținea că numele înseamnă „Micul urs” în limba Navajo. Fals. Atunci ar fi trebuit să se numească „shush yazh”. De asemenea nu este obiceiul amerindienilor Diné, așa cum se autodescriu Navajo, să adopte nume de animale.
Pe de altă parte Littlefeather nu a fost niciodată la Alcatraz, mi-a spus LaNada Warjack într-un interviu. Vechea activistă Shoshone și rezidentă a zonei Bay Area ar trebui să știe: în calitate de președintă a organizației studenților nativi americani din cadrul universității Berkeley în 1968, ea a fost unul dintre liderii studențești de la Alcatraz. Ea a locuit pe insulă pe durata întregii ocupații de 18 luni.
„Nu am cunoscut-o cu adevărat până în seara Oscarului”, a spus Warjack. „Inițial ne-am gândit că a fost ceva grozav. În același an a apărut cu o suită de fotografii în revista Playboy. Știam că niciun nativ nu ar face așa ceva. Mai ales în anii 1970… Ultimul lucru pe care noi, femeile native, l-am vrut a fost să dăm ocazia de a fi privite obiecte sexuale.”
Niciuna dintre surori nu știe de unde provine numele „Littlefeather”. Orlandi a râs de declarațiile surorii ei cum că ar fi primit porecla de la tatăl lor, când ea dansa în fața lui ținând o pană în sus.
„Că a dansat în fața tatălui meu și că purta mereu o pană în păr, în cap? Și atunci tatăl meu a numit-o ‘Littlefeather?’ Asta e o altă închipuire.”
Știrile despre încercările ei pline de avânt de a-și face un nume în lumea divertismentului sugerează un posibil motiv pentru a-și asuma o identitate nativă. Cu aproximativ patru luni înainte ca Littlefeather să apară la premiile Oscar, pe 28 septembrie 1972, Herb Caen de la San Francisco Chronicle a scris un articol despre înrăutățirea carierei ei de model:
Sacheen Littlefeather, prințesa indiană din Bay Area și alte nouă frumuseți tribale sunt supărate pe Hugh Hefner. Playboy a comandat poze cu ele, călare nud în Woodside și în alte locuri pitorești, iar apoi Hefner a respins fotografiile (de Mark Fraser și Mike Kornafel) spunând că „nu sunt suficient de erotice”. Dar de ce le-au făcut în primul rând? „Ei bine”, a explicat Littlefeather, „toată lumea spune că negrul este frumos – am vrut să arătăm că și roșul este.
Asemeni multor altor actrițe pretendente la faimă în Hollywood, nu așa ar fi trebuit să se desfășoare visul ei de vedetă. Dar mai bine așa decât să fii ignorat.
Cruz își amintește de încercările disperate ale lui Littlefeather de a pătrunde în industria filmului. Ea își amintește că s-a întâlnit odată cu directorul Francis Ford Coppola, ca studentă de liceu în vârstă de 16 ani, în timp ce își vizita sora în San Francisco. Littlefeather locuia într-un apartament mare și frumos din Pacific Heights, împreună cu soțul ei în. Littlefeather îl zărise pe regizor mutând mobilă într-o casă din cartierul. L-a abordat și a primit o invitație să vină în vizită.
Cruz își amintește că sora ei și-a dat pe față cu „tot acest machiaj. Și i-am spus: ‘Ce faci?’ Omul ăsta ne cere doar să venim, știi, ocazional. Doar pentru a petrece cu invitații lui. Deci mă gândeam: ‘Na poftim.’ Apoi aduce întreg portofoliul ei de fotografii. Am spus: ‘Îți bați joc de mine?’”
Surorile au spus că bilanțul minciunilor debitate de sora lor de-a lungul anilor a fost greu de suportat. Dar nu au vorbit deoarece au crezut că faima surorii lor se va risipi în cele din urmă. Acum, au declarat ele, este alarmant să o vezi pe Littlefeather „fiind venerată ca un sfânt”.
Ar putea familia lor să conțină vreo picătură îndepărtată de sânge indigen de acum sute de ani? Este posibil; este valabil pentru multe persoane de origine mexicană. Dar identitatea indigenă este mai complicată de atât. Un cetățean american de origine franceză îndepărtată nu poate revendica cetățenia franceză. Și ar fi absurd ca o asemenea persoană să își așeze o beretă pe cap la Oscar și să vorbească în numele națiunii franceze. White Mountain Apache este un trib foarte concret, cu reguli foarte specifice de apartenență. Revendicarea în mod fals a moștenirii sale, folosindu-o pentru a deveni purtător de cuvânt și invocarea unor clișee periculoase despre un tată indian abuziv, pentru a susține o născocire, a făcut un rău real.
Atât Cruz cât și Orlandi au aflat de moartea surorii lor mai mari prin intermediul știrilor online. Nici una nu a fost invitată la înmormântare și nu au știut când va avea loc decât după ce au fost contactate de un preot.
Întrebată dacă viața sau cariera lui Littlefeather ar fi fost mai bune dacă nu ar fi pretins niciodată că este o indiană americană, Orlandi a spus: „Lui Sacheen nu i-a plăcut de sine. Nu-i plăcea să fie mexicană. Deci, da, a fost mai bine pentru ea să joace pe altcineva.”
„Cea mai bună modalitate de a o rezuma pe sora mea este că ea a creat o fantezie” a continuat Orlandi. „Ea a trăit într-o fantezie și a murit într-o fantezie.”
Jacqueline Keeler
Autoarea este o scriitoare Diné/Dakota care locuiește în Portland, Oregon, și autoare a cărții „Standing Rock, the Bundy Movement și American Story of Sacred Lands”.